CLICK HERE FOR BLOGGER TEMPLATES AND MYSPACE LAYOUTS

miercuri, 29 aprilie 2009

FALSITATEA CEA DE TOATE ZILELE

Nu am idee de ce unii oameni sunt nevoia sa fie falsi sau sa minta fara sa fie cazul. De fiecare data ma uimesc si ma scarbesc. Am tot incercat sa inteleg de ce fac asta si singura explicatie ar fi aceea ca vor sa para mai politicosi, mai draguti sau cine stie .....

Acum cateva saptamani, am gasit o pisicuta ranita pe strada. Avea plagi infectate, era plina de noroi si mirosea destul de urat. Gandindu-ma unde sa o duc, mi-am adus aminte de un veterinar tare priceput, care trata orice animal ca si cum ar fi apartinut familiei regale. Nu ma prea incanta drumul pana acolo, dar daca tot incercam sa o ajut, atunci chiar trebuia sa fac ceva cu adevarat pentru ea. De fapt pentru el, pentru ca am descoperit ca era motan.
Am sunat sa vad pana la ce ora ii gasesc, am luat pisicuta si am pornit spre cabinet.

Incercand sa acopar cumva mirosul degajat, am pus un pled in transporter, ca nu cumva sa aud de la cei din jur tot felul de comentarii rautacioase.
In tramvai surpriza! Cei care au observat ca am o cusca se tot uitau curiosi si exclamau: vai ce pisicuta draguta! Vaci ce frumoasa e! De unde si pana unde draguta si frumoasa in starea de mizerie in care se afla si in plus mai si mirosea!

In fiecare zi trecem pe langa animale abandonate, ranite sau pe moarte. Acest lucru a inceput sa fie o parte de normalitate in Romania de azi, si nu este conziderat o cruzime sa iti abandonezi animalul, sa il chinui sau sa ii faci rau. Chiar daca exista o lege de protectie a animalelor, exista doar pe hartie. S-a votat pentru ca trebuia sa aratam Europei ce civilizati suntem, dar in realitate suntem tare primitivi. Dupa 20 de ani oamenii nu au inteles nici macar ce este democratia dar sa mai inteleaga ca animalele pe care le avem in curte sau in casa sunt responsabilitatea noastra.
Foarte rar am observat ca cineva le acorda atentia sau sa le ofere ajutorul cand au probleme. Nu stiu cum se facea ca pisicuta mea starnise o mare compasiune si simpatie a celor din jur. Pacat ca totul era fals.

Cunosc multe persoane care fac crize de isterie doar daca te vad ca arunci resturi unui animal infometat. daca le mai dai si apa ..e clar, esti o persoana dusa cu capul. Nu stiu de ce acea pisicuta, care zacuse in strada zile intregi dintr-o data devenise draguta si toti ar fi vrut sa o mangaie.

Oare, faptul ca era intr-o cusca o facea mai interesanta, sau pur si simplu toti acei curiosi vroiau sa isi motiveze nesimtirea de a-si baga nasul in treburile altora si motivau asta cu cat mai multe vorbe si buze tuguiate catre pisicuta?

In momentul acela, aflandu-se intr-o asemenea stare chiar nu puteai sa exclami: ce frumusete! Si totusi o faceau. Ma intreb ce s-ar fi intamplat daca o scoteam din cusca si o puneam cuiva in brate?

0 comentarii: