Zbucium de zi cu zi

Sunt zile cand nu imi mai pasa de nimic, zile in care imi doresc ca drumul catre casa sa nu se mai sfarseasca, zile in care nu imi pasa daca mai ajung acasa sau nu. Nu imi pasa daca am ingheta de frig, ca era sa alunec in fata unei masini sau ca m-a plouat pana la piele. Gandurile parca nu imi mai apartin. Sunt dureroase, pline de furie si amaraciune. Ce imi mai ramane de facut? Ma bag in pat si incerc sa adorm, dar perna uda de lacrimi ma tine treaza si imi reaminteste ca orice as face nu am cum sa schimb lucrurile, ca nu ai cum sa lupti de unul singur cu minciuna sau cu rautatea. Habar nu am cum sa depasesc momentul...asa ca incec cu disperare sa adorm, sperand ca atunci cand ma voi trezi, lucrurile vor sta cumva altfel.